Luni, 06 Octombrie 2014 00:00

Orașul Călimănești

Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este localizată de-a lungul drumului european E81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona studiată se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic de elementele de civilizaţie şi cultură.

Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.

Scurt istoric.

Dovezi ale folosirii apelor minerale din zona Călimăneşti - Căciulata datează din vremea romanilor care au construit aici fortificaţii şi terme. Căciulata, împreună cu Călimăneştiul sunt atestate documentar în 1388. Mai târziu, călugării  Mânăstirii Cozia au construit aici o bolniţă pentru tratament utilizată, între alţii, de Mircea cel Bătrân şi Matei Basarab, domnitori ai Ţării Româneşti.

Izvoarele minerale, cunoscute din timpul dacilor şi romanilor, sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830. Dr. Caillat a prezentat apele minerale de aici în "L'Union medicale" în anul 1859. În 1873 apele de la Călimăneşti - Căciulata au fost prezentate în colecţia apelor minerale la expoziţia de la Viena, iar 1893 primesc “Diploma Grand – Prix” şi medalia de aur.

Între 1882 - 1884 s-a construit Stabilimentul Balnear de la Călimăneşti, cu servicii complete de cazare, masă şi tratament, iar după 1884 s-au efectuat  noi captări de izvoare. Se începe si construirea celui de-al doilea stabiliment balnear la Căciulata, iar la sfârsitul secolului al XIX-lea, începe îmbutelierea apelor de Căciulata. Odată cu introducerea luminii electrice, Călimăneştiul trece oficial în rândul  statiunilor balneo-climaterice din ţară.

Primele pavilioane pentru cură de apă minerală datează din anul 1910. În 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş.

Climatul.

Călimăneşti - Căciulata se bucură de o climă continental - temperată, fără schimbări bruşte de temperatură, caracteristică depresiunilor subcarpatice. Media anuală este de 9,7 grade Celsius, temperatura medie a lunii iulie fiind de 19 grade Celsius, iar a lunii ianuarie de -1,5 grade Celsius. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 750-800 mm, durata de strălucire a soarelui este de 110 zile, iar umiditatea relativă a anului este cuprinsă între 60-80%. Vântul în staţiune este direcţionat de la valea Oltului (pe direcţie N-V). În timpul verii se simte o plăcută briză montană.

Hidrografie.

Principalul curs de apă îl constituie râul Olt căruia i se adaugă izvoarele care fac faimă staţiunii. Afluenţii locali ai Oltului sunt: pârâurile Păuşa şi Sălătrucul pe partea stângă, şi pârâurile Puturoasa, Căciulata şi Căldările pe partea dreaptă, cu orientare generală E-V.

Flora şi faună.

Microclimatul staţiunii oferă condiţiile dezvoltării unei foarte bogate flore şi faune.  Din suprafaţa totală a staţiunii, aproape jumătate este împădurită: 13% răşinoase şi 87% foioase.

Dintre răşinoase, bradul ocupă 70%, în timp ce molidul ocupă restul de 30%. Între foioase predomină fagul cu peste 80%. În rest, foioasele mari sunt reprezentate de către: stejar, arţar, mesteceni, iar de-a lungul văilor putem întâlni plopi şi sălcii. Stratul ierbaceu din pădurile staţiunii este format din ferigi. În timpul verii, dealurile se acoperă cu o mantie verde de iarbă, punctată de  roşul, albastrul, galbenul şi albul florilor: margarete de munte, Melandryum nemorale, Alyssum incanum şi altele.

Fauna în această zonă cuprinde căprioara, ursul brun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, uliul şi altele. Pe Nărutu se pot vedea capra neagră, jderul, bursucul şi numeroase păsări cântătoare: privighetori, piţigoi, pitulicea galbenă, turtureaua, mierla şi multe altele. În frunziş se găsesc mii de specii de animale mici: salamandra, vipere şi alte specii de şerpi. Se găsesc şi specii specifice climatului mediteranean: scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, Scutigera coleopătrată şi altele.

Publicat în Orasul Calimanesti