Administrator

14.1 Asociații și fundații care își desfășoară activitatea în orașul Călimănești

1. Asociația HCA pro Handbal Călimănești
2. Asociația Nevăzătorilor din Romania
3. Asociația Ortodoxă “Sf. Pantelimon “ Călimănești
4. Asociația Plopart
5. Asociația pentru Promovarea Învățământului European
6. Fundația 31 Mai
7. Fundația Andromeda
8. Fundația Europeană de Mediu
9. Fundația Moldoveanu Marius
10. Fundația Rezervația Cozia
11. Fundația Samanta
12. Asociația de Prietenie Româno-Spaniolă ”Siempre Amigos”

14.2 Partide politice care îşi desfăşoară activitatea pe raza orașului Călimănești

1. Partidul Social Democrat (PSD)
2. Partidul Național Liberal (PNL)
3. Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)
4. Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR)
5. Mișcarea Populară (MP)

Prezentul Statut-cadru se poate modifica sau completa doar prin hotărâre a Consiliului Local al orașului Călimănești.

13.1 Cooperare internă

Pe plan local, Primăria Orașului Călimănești are relaţii de cooperare cu Consiliul Judeţean Valcea şi cu Institutia Prefectului, raporturile dintre acestea fiind reglementate de Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, Primăria Orașului Călimănești are relaţii de cooperare, care vizează subiecte specifice, cu departamente din cadrul Guvernului României, precum şi cu organe şi organisme descentralizate ale statului din teritoriu. Pe lângă acestea, Primăria orașului Călimănești mai are relaţii de cooperare constante şi cu alte instituţii, organisme şi asociaţii locale - universităţi, agenţi economici, instituţii culturale, organizaţii nonguvernamentale.

Orașul Călimănești face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Apa Vâlcea – HCL nr. 76/20.07.2007, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Serviciul de Salubrizare a Localităților din Județul Vâlcea – HCL nr. 52/30.11.2010, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Turistică Râmnicu Vâlcea – HCL nr. 97/30.12.2014.

Orașul Călimănești face parte din Asociaţia Orașelor din România, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, constituită în vederea promovării şi protejării intereselor comune ale autorităţilor administraţiei publice locale, pentru soluţionarea şi gestionarea nevoilor publice în numele şi pentru interesul colectivităţilor locale. Este membru fondator al Asociației Naționale a Stațiunilor Turistice din Romania înființată în anul 2002.

13.2 Cooperare internațională

Iniţiativele Consiliului Local al orașului Călimănești de a coopera şi de a se asocia cu autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate, precum şi de a adera la asociaţii internaţionale sunt comunicate Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei şi Internelor care emit avize în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. Pentru realizarea unui cadru de cooperare sau asociere cu persoane juridice străine sau cu organizaţii neguvernamentale şi alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, precum şi pentru stabilirea unor relaţii de parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări, este necesară parcurgerea mai multor etape. Etapele care trebuie parcurse pentru instituţionalizarea unui cadru de cooperare între Primăria orașului Călimănești şi un partener (o unitate administrativ-teritorială similară din străinătate) sunt următoarele:
- iniţierea relaţiilor între cei doi parteneri, la iniţiativa orașului Călimănești sau a posibilului viitor partener;
- transmiterea reciprocă a unor scrisori de intenţie;
- vizite bilaterale pentru identificarea intereselor şi nevoilor comune;
- redactarea unui „text” de comun acord („acord de înfrăţire”, „protocol de colaborare” etc.);
- obţinerea avizelor Ministerului de Externe şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor privind conţinutul acestui text ;
- promovarea şi adoptarea unei hotarari a Consiliului Local, pentru instituţionalizarea relaţiilor dintre cei doi parteneri;
- semnarea „acordului de înfrăţire”;
- punerea în aplicare a prevederilor „acordului”.

Cetăţenii orașului au dreptul de a participa la viaţa politica, economică socială şi cultural-sportiva. Drepturile cetăţenilor de a participa la viaţa orasului sunt exercitate în mod democratic prin următoarele instrumente:
• referendum local
• adunare cetățenească
• petitii
• iniţiative
• audiente
• consultări

Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru oraș și străzi se face prin Hotărâri ale Consiliului Local. Consiliul Local asigura menţinerea evidenţei denumirii instituţiilor şi obiectivelor existente pe raza unităţilor administrativ-teritoriale în care funcţionează.

Potrivit Legii nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica locală, in cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea locala a orașului Călimănești are obligaţia sa publice un anunţ referitor la aceasta acţiune în site-ul propriu, sa-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi sa-l transmită către mass-media centrala sau locală, după caz. Autoritatea transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.

Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ este adus la cunoştinţa publicului, cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiza, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limita, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta asupra mediului de afaceri se transmite de către initiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate.

La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioada de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

La nivelul orașului Călimănești este desemnata o persoana din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care sa primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

Proiectul de act normativ se transmite spre analiza şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate.

Primaria orasului Calimanesti organizează intalniri în care se dezbate public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o alta autoritate publica. In toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie sa se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează sa fie organizate. Autoritatea publica în cauza analizează toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.

Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se face în următoarele condiţii:
a) anunţul privind şedinţa publica se afişează la sediul primaraiei, inserat în site-ul propriu şi se transmite către mass-media, cu cel puţin 3 zile înainte de
desfăşurare;
b) acest anunţ trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la Statutul Orașului Călimănești la unul dintre domeniile de interes public care urmează sa fie abordat în şedinţa publica;
c) anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice, precum şi ordinea de zi.

Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţa publica sunt în sarcina responsabilului desemnat pentru relaţia cu societatea civilă. Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere data de interesul asociaţiilor legal constituite în raport cu subiectul şedinţei publice, stabilită de persoana care prezidează şedinţa publica. Ordinea de precădere nu poate limita accesul massmedia la şedinţele publice.

Vineri, 14 Februarie 2020

Capitolul 11 - Titluri onorifice

Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești reprezintă cea mai înaltă distincţie pe care Consiliul Local o poate conferi unor cetăţeni români sau străini. 

Titlul se acordă, după caz, din iniţiativa:
a) Primarului;
b) Consilierilor locali;
c) Persoanelor juridice care desfăşoară activitate în domeniu/domeniile în care s-a afirmat cel propus
d) Cetatenilor cu drepturi electorale, individual sau in grup.

Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferit următoarelor categorii de persoane, nefiind condiționat de cetățenie, naționalitate, domiciliu, sex, religie sau apartenență politică:
a. personalităţi din domeniul artelor plastice, literaturii, teatrului, cinematografiei sau muzicii, a căror contribuţie la cultura naţională a fost recunoscută prin titluri, premii sau orice altă formă de recunoaştere de către organismele sau instituţiile naţionale sau internaţionale din aceste domenii de activitate, sau care au pus bazele unor instituţii, organisme sau manifestări de prestigiu la nivel naţional în aceste domenii de activitate, promovând în acest fel imaginea orașului Călimănești la naţional sau internaţional.
b. personalităţi din domeniul ştiinţelor exacte, istoriei, medicinei, învăţământului,
religiei etc. a căror contribuţie la cultura naţională a fost recunoscută prin titluri, premii sau orice altă formă de recunoaştere de către organismele sau instituţiile naţionale sau internaţionale din aceste domenii de activitate, sau care au pus bazele unor instituţii, organisme sau manifestări de prestigiu la nivel naţional în aceste domenii de activitate, promovând în acest fel imaginea orașului Călimănești la nivel naţional sau internaţional.
c. personalităţi din domeniul sportului profesionist sau de amatori ale căror performanţe au dus la promovarea imaginii orașului Călimănești la nivel naţional sau internaţional.
d. personalităţi cu merite deosebite în studierea istoriei orașului, autoare ale unor studii de specialitate în acest domeniu publicate în volume sub semnătură proprie sau în publicaţii de specialitate de la nivel naţional.
e. persoane care s-au remarcat în promovarea relaţiilor cu instituţii sau organisme non-guvernamentale din străinătate, cu consecinţe benefice în dezvoltarea orașului Călimănești.
f. oameni de afaceri sau manageri ai unor societăţi comerciale care prin investiţiile făcute la nivelul orașului Călimănești au contribuit la o dezvoltare economică de excepţie a oraşului.
g. persoane care s-au remarcat prin acte de caritate sau donaţii deosebite cu consecinţe în îmbunătăţirea vieţii unui număr mare de cetăţeni ai orașului Călimănești.
h. membrii ai Guvernului României sau asimilaţi acestora care au contribuit la iniţierea şi/sau derularea unor programe ample de dezvoltare a orașului Călimănești.
i. persoane care s-au remarcat prin abnegaţie, efort personal deosebit sau sacrificiu în contextul unor evenimente deosebite, cu caracter dramatic.

Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferit următoarelor categorii de persoane, cetăţeni români sau străini:
a. membrii ai corpului diplomatic al ambasadelor României în străinătate care, prin efortul lor, au promovat imaginea orașului Călimănești în ţările în care au activat sau au condus la stabilirea unor relaţii de înfrăţire cu orașul Călimănești şi oraşe din străinătate.
b. membrii ai corpului diplomatic al ambasadelor unor ţări străine în România care, prin efortul lor, au promovat imaginea orașului Călimănești în ţările din care provin sau au condus la stabilirea unor relaţii de înfrăţire între orașul Călimănești şi oraşe din străinătate.
c. oameni de afaceri sau manageri ai unor societăţi comerciale care prin investiţiile făcute la nivelul orașului Călimănești au contribuit la o dezvoltare economică de excepţie a oraşului.
d. persoane care s-au remarcat prin acte de caritate sau donaţii deosebite cu consecinţe în îmbunătăţirea vieţii unui număr mare de cetăţeni ai orașului Călimănești.

Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferit, în condiţiile de mai sus şi post-mortem.

Retragerea Titlului de Cetățean de Onoare se poate face în următoarele situaţii:
• condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate;
• pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute mai sus care aduc prejudicii morale statului;

Retragerea Titlului de Cetățean de Onoare se face prin HCL.

Consiliul Local a acordat titlul de “Cetăţean de onoare” al oraşului unui număr de 7 cetăţeni:
- Bonfig Melissa 7.06.2001
- Smărăndescu Mihail 30.01.2003
- Sârbulescu Mihail 30.01.2003
- Sandu Mihail 23.12.2003
- Leonard Dorin Doroftei 11.12.2004
- Popescu Valentin 19.05.2011
- Sabina Cuprian 18.05.2012
- Vartolomeu Androni 18.05.2012

Patrimoniul orașului Călimănești este alcătuit din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al orașului. Domeniul public este atestat prin Hotărârea Guvernului nr.1362/2001, Anexa 7, cu modificările şi completările ulterioare.

În calitate de persoană juridică de drept public, orașul Călimănești exercită, prin Consiliul Local, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat, în limitele şi în condiţiile legii.

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, iar cele din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Concesiunea sau închirierea bunurilor din domeniul public, precum şi vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al orasului se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, prin hotărâre a Consiliului Local al orașului Călimănești. Prin excepţie, prevăzută de lege, terenurile destinate construirii se pot concesiona, fără licitaţie publică, pentru realizarea de obiective de utilitate publică şi pentru extinderea unor construcţii pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului construcţiilor.

Contractele de concesionare şi închiriere vor cuprinde, cu obligativitate, clauze privind exploatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitatea subconcesionării sau subînchirierii, drepturile şi obligaţiile părţilor, termenele de plată a redevenţei ori chiriei, condiţiile de încetare a contractelor şi răspunderea contractuală.

Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome şi altor instituţii publice de interes local şi, totodată, pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice, prin hotărâre a Consiliului Local, singurul în măsură să aprecieze asupra necesităţii şi oportunităţii dării bunurilor în administrare sau folosinţă.

Valoarea bunurilor din domeniul privat al orașului Călimăneşti:

Nr. crt.

Denumire

Sold la 31.12.2014

 

TOTAL din care:

44755929,85

1.

Construcții

39.417489,35

2.

Instalații

4703622,85

3.

Obiecte  de  inventar

48348,94

4.

Terenuri

12756,46

5.

Mijloace transport

350076,90

6.

Mobilier și ap.birotică

169634,87

Valoarea bunurilor din domeniul public al orașului Călimăneşti:

Nr. crt.

Denumire

Sold la 31.12.2014

 

TOTAL din care:

106592428,72

1.

Construcții

16649010,18

2.

Instalații

9724092,36

3.

Terenuri

80219326,18

Vineri, 14 Februarie 2020

Capitolul 9 - Economia

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Vâlcea, orașul se află în zona județului cu profil economic complex (industrie energetică, turism, exploatare și prelucrare a lemnului etc.), cu grad ridicat de urbanizare și de echipare tehnică. In cadrul rețelei de localități, Călimăneștiul este un centru orășenesc intercomunal. In raport cu localitățile înconjurătoare, este dependent  de orașele apropiate (Brezoi și Râmnicu Vâlcea) din punctul de vedere al industriei, serviciilor, culturii, învățământului (PUG, 2011).

Activităţile economice care s-au dezvoltat în oraşul Călimăneşti, s-au bazat în mare măsură pe valorificarea resurselor locale, în special a turismului, lemnului şi produselor agricole vegetale şi animale.          

9.1. Turismul

Este principalul contributor la dezvoltarea durabilă economică, socială, și culturală, orașul fiind parte a familiei de staţiuni balneare, oferind servicii de tratament într-un cadru natural și cultural valoros, sprijinit de evenimente organizate pentru locuitori şi vizitatori.

9.1.1. Turismul balnear

Profilul economic de bază al oraşului Călimăneşti este turismul balnear. Resursele minerale terapeutice plasează staţiunea Călimăneşti între cele mai importante staţiuni româneşti şi constituie un potenţial real pentru o dezvoltare la standarde europene.

Modalități de exploatare și valorificare în tratamentul balnear

Exploatarea resurselor hidrominerale se face prin foraje și prin emergențe naturale amenajate, pentru a fi valorificate în cură externă și internă, în funcție de afecțiunile tratate și recomandarea medicului balneolog. Zăcământul de ape minerale și termominerale este adminsitrat și exploatat de SC Călimănești - Căciulata S.A., titularul de concesiune.

Exploatarea surselor se realizează în regim de curgere liberă sau prin pompare. Rezervele exploatabile, în conformitate cu Legea minelor la data de referință 1999, pentru apele minerale, sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, cumulau 24 mc/zi, iar cele pentru sursele termominerale, sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, cu temperaturi cuprinse între 20-477 grade C, sunt de 636 mc/zi.

Apa minerală și termominerală din zăcământul Călimănești-Căciulata-Cozia este exploatată în prezent prin 14 surse naturale captate - izvoare(1 în sectorul Căciulata, 2 în sectorul Păușa, 11 în sectorul Călimănești) și 8 surse forate-foraje (5 în sectorul Cozia, 2 în sectorul Căciulata, 1 în sectorul Călimănești). Sursele utilizate în cura internă sunt aduse prin conducte din P.V.C. la buvetele amenajate în pavilioanele din parcul balnear, iar sursele folosite în cura externă sunt transportate prin tuburi PVC la rezervorul de stocare al bazelor de tratament. Apa minerală de la forajul F1004 – IFLGS este dirijată, în sezonul cald, pentru alimentarea ștrandului termal. Toate sursele, izvoare sau foraje, au amenajările de suprafață (bazine de captare în general, la izvoare și cap de captare la foraje), protejate în cămine de vizitare, îngropate la izvoare sau de protecție la foraje, acoperite cu capac.

Exploatarea resurselor minerale terapeutice se face în prezent în trei baze de tratament, două aparţinând S.C. Călimăneşti – Căciulata (Complexul Cozia, şi Hotel Central  şi una aparţinând de SIND România (Hotelul Traian ).

Baze de tratament

În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear, staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului.

Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament:

  • buvete cu ape minerale pentru cură internă;
  • bazine cu apă termală pentru kinetoterapie;
  • instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duş scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş – masaj;
  • împachetări cu parafină;
  • inhaloterapie (inhalaţii);
  • instalaţii pentru aerosoloterapie;
  • instalaţii pentru electroterapie;
  • sală de gimnastică medicală;
  • acupunctură;
  • ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale;
  • laboratoare pentru teste funcţionale;
  • cabinete medicale pentru diverse acţiuni.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele:

  • Călimăneşti – pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile;
  • • Cozia – pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile;
  • • Vâlcea – pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis, în administrarea Serviciului Român de Informaţii );
  • • 3 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;
  • • 1 cabinet medical pentru Hotel Central.

Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt:

  • Bioclimat sedativ, de cruţare - înconjurată de jur imprejur de păduri, staţiunea are un aer curat şi sănătos, bogat în ozon. 
  • Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, iodurate, bicarbonatate, în principal hipotone, dar şi hipertone, având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0,5 si 11,5 gr/l; atermale, mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49,5 grade Celsius). În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.

Indicaţii terapeutice. Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul diferitelor afecţiuni, precum:

  • afecţiuni ale tubului digestiv: gastrite cronice cu hiper şi hipoaciditate; boală ulceroasa (ulcer gastric şi duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat; entero-colopatii cronice nespecifice;
  • afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare, colecistite cronice nelitiazice sau cu calculi urici; sechele post- colecistectomie; hepatite cronice postvirotice sau mixte stabilizate;
  • afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii, dislipidemii, diabet zaharat compensat;
  • afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismale inflamatorii stabilizate, reumatismale degenerative (artroze, spondiloze); afecţiuni degenerative articulare ale omului vârstnic; afecţiuni neurologice periferice (nevralgii, nevrite, ascitalgii); sechele posttraumatice;
  • afecţiuni cronice netuberculoase (ca boli asociate, anexite, metroanexite cronice, sterilitate secundară);
  • afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite, sinuzite cronice, afecţiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase (bronşite cronice, astm bronşic);
  • afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi miceolitiază urinară cu sau fără infecţii, pielonefrite cronice ascendente; pieolocistite.
9.1.2 Turismul cultural

Oportunitatea creată de valoarea excepţională a patrimoniului istorico – arhitectural, constituie o premisă pentru dezvoltarea unei staţiuni cu profil cultural de sine stătător, conferind atractivitate sporită oraşului Călimăneşti ca destinaţiei turistică. Vizitarea mănăstirilor, în mod deosebit atracţia pe care o exercită Mănăstirea Cozia prin oferta sa artistică şi arhitecturală de excepţie şi importanţa celorlalte mănăstiri din oraş şi din apropiere (Ostrov, Turnu, Stănişoara Frăsinei), consacrate ca vetre spirituale majore în istoria creştinismului românesc, fac din Călimăneşti o destinaţie dorită.

Pe de altă parte, susţinerea şi creşterea în anvergură a manifestărilor culturale din agenda oraşului: Festivalul de folclor Cântecele Oltului, Tabăra internaţională de pictură „Vlaicu Ionescu”, Tabara nationala de teatru „Florin Zamfirescu”, patronata de actorul Florin Zamfirescu, ş. a. – sunt un suport viabil pentru statuarea vacanţelor culturale la Călimăneşti.  

9.1.3 Turismul de odihnă şi agrement

Oraşul Călimăneşti şi împrejurimile sale deţin resurse importante pentru dezvoltarea turismului montan (Parcul Naţional Cozia), drumeţiilor, sporturilor nautice, pescuitului şi vânătorii.

Turismul montan – are ca suport principal Parcul Naţional Cozia,  care dispune de trasee marcate, floră şi faună diversă, accesibilitate.

Turismul pentru agrement nautic – completarea ofertei turistice cu o ofertă de tipul AQUA Park, care să valorifice apa termală, este o ofertă de succes pentru orice destinaţie turistică. Punerea în practică a proiectului „Mirajul Oltului” este, prin urmare, oportună şi necesară, mai ales dacă se are în vedere faptul că în prezent numărul, capacitatea  piscinelor/ştandurilor existente nu este pe măsura cerinţelor.       

Lacurile de acumulare de pe râul Olt pot fi valorificate turistic (hidrobiciclete, şalupe de agrement, plimbări cu vaporaşul, piscine plutitoare etc.).

9.1.4 Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv

este favorizat de existenţa  faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia, apele de munte şi râul Olt.

9.1.5 Turismul la sfârşit de săptămână și turismul de tranzit

este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 49 km de Curtea de Argeş, şi  autostrada Bucureşti- Piteşti, stimulează aceast formă de turism.

9.1.6 Obiective turistice:

Orașul Călimănești dispune de importante resurse naturale. Apele minerale și izvoarele termale, cu valoare terapeutică, sunt principalele atracții pentru turiștii care poposesc aici pentru îngrijirea sănătății. Dar natura a înnobilat zona cu numeroase alte atracții turistice, dintre care se remarcă în mod deosebit:

- geomorfologia zonei, reprezentată prin dealurile subcarpatice domoale, împădurite, ușor accesibile pentru drumeție, plimbări și prin relieful montan spectaculos al Munțiilor Căpățânii și Cozia;

- cursul râului Olt, deosebit de pitoresc, care formează pe teritoriul administrativ al orașului cel mai spectaculos sector din defileul Turnu Roșu-Câineni;

- cursurile pitorești ale pâraielor Păușa, Căciulata, Lotrișor, însoțite de drumuri forestiere și de poteci turistice marcate sau nemarcate, cu posibilități de acces spre zonele înalte montane;

- Parcul Național Cozia , un adevărat laborator de cercetare în aer liber și o resursă de elemente naturale cu valoare turistică incontestabilă, este o arie protejată cu caracter peisagistic, geologic-geomorfologic, floristic, faunistic și forestier care reunește între limitele sale părți din trei unități montane distincte: partea de sud-vest a munților Lotru (masivul Dobra), partea estică a Munților Căpățânii (Năruțu) și Muntele Cozia propriu-zis, despărțite  de râul Olt și de afluentul acestuia, Lotru. Formele de turism practicabile pe teritoriul parcului sunt: drumeția  montană, turismul științific, sporturi extreme, odihnă și recreere.

Pe teritoriul orașului Călimănești există numeroase obiective cultural-istorice, deosebit de valoroase, incluse pe Lista monumentelor istorice. Printre acestea sunt:

Castrul roman ARUTELA

Localizare: oraș Călimăneşti, localitatea Păușa, “Poiana Bivolari”

Datare: 137–138 d. Hr., epoca romană. Categorie valorică A.

Lista 2010: VL-I-s-A-09562.

Datarea s-a făcut pe baza unei inscripţii, descoperită în dublu exemplar, din care rezultă că acest castru a fost construit în vremea împăratului Hadrian, de “Suri Sagittari”, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator imperial al Daciei inferioare. Ultima monedă, ca datare, descoperită la Arutela, a fost emisă între anii 220 – 223. La Arutela, a existat şi o aşezare dacică care şi-a prelungit existenţa şi sub stăpânirea romană.

Castrul Arutela asigura circulaţia pe Valea Oltului, spre Transilvania şi făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit.

De formă pătrată, castrul a fost construit din piatră. Zidul de incintă a fost ridicat din blocuri mari de piatră de formă dreptunghiulară, şi după caz, lespezi subţiri şi piatră măruntă, nefasonată prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea. La nord de castru se află piscul lui Teofil, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălţime faţă de Poiana Bivolari. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată şi urmărirea traficului rutier spre Castra Traiana (Dăeşti). Dovezile arheologice indică faptul că, încă din antichitate, apele Oltului au distrus latura de vest a castrului, determinând retragera de aici a garnizoanei romane. 

Mănăstirea COZIA

Localizare: oraş Călimăneşti, localitatea Cozia – Căciulata

Datare: 1388–1391; sec. XVI, XVII, XVIII. XIX. Categorie valorică A.

Ctitori: voievozii Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Radu Paisie, egumenul Amfilohie, Şerban II Cantacuzino, arhimandritul Ioan, egumenul Mănăstirii Hurezi, domnitorii Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei.

Ansamblul monastic de la Mănăstirea Cozia se compune din: Biserica Sfânta Treime (biserica mare) ; Paraclisul Adormirea Maicii Domnului (al lui Amfilohie) ;  Paraclisul Duminica Tuturor Sfinţilor (al lui Ioan de la Hurezi) –; Trapeza;  Bolniţa Coziei  (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) și  corpurile de clădiri ale incintei, laturile de nord, est şi sud.

Biserica Sfânta Treime, realizare artistică de mare rafinament, cu elemente constructive originale, integrând organic tradiţia bizantină, caracteristicile arhitecturii balcanice şi arta autohtonă a zidirii bisericilor din secolele XIII – XIV.

Între comorile de preţ pe care le adăposteşte Mănăstirea Cozia, pictura murală în stil bizantin păstrată aici este o inestimabilă valoare a patrimoniului cultural şi artistic românesc şi european. La Cozia pot fi admirate: fresca datând din secolul al XIV-lea (din pronaosul bisericii mari), al doilea ansamblu pictural din ţara Românească (după cel de la Biserica domnească din Curtea de Argeş, ca amploare şi vechime), încadrat stilistic în sfera artei constantinopolitane, Mircea cel Bătrân recurgând, pentru pictarea Coziei, la o echipă de meşteri formaţi la şcoala metropolitană, fresca datând din secolul al XVI-lea (1542 – 1543), reprezentată de pictura murală din Bolniţa Coziei, realizare a zugravilor David şi Raduslav, un ansamblu bine conservat şi impresionant prin calităţile sale de fast decorativ, prin compoziţie, culoare şi în mod deosebit prin expresivitatea portretelor, fresca brâncovenească, realizată între anii 1704 – 1705 de zugravii Preda şi fiii săi Ianache, Mihail şi Sima în naosul şi altarul bisericii mari, cea din pridvor, realizată între anii 1705 – 1707, de zugravii Andrei, Gheorghe şi Constantin, şi din Paraclisul de Nord (pereţii de sud şi vest), fresca din Paraclisul de Sud, realizată în 1835 de Voicu zugrav din Piteşti.

Bolniţa Coziei  (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) prin silueta sa zveltă şi elegantă este una dintre cele mai frumoase realizări arhitectonice ale veacului al XVI – lea din ţara Românească, o bijuterie a arhitecturii autohtone a secolului al XVI-lea.

Mănăstirea OSTROV (Biserica Nașterea Maicii Domnului)

Localizare: oraş Călimăneşti, Insula Ostrov   Datare: 1520–1522. Categorie valorică A.

Ctitori: Neagoe Basarab şi Despina Doamna

În înfăţişarea sa actuală, Biserica Nașterea Maicii Domnului este ctitoria recunoscută a domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1521, septembrie 15) şi a Despinei Doamna, soţia sa, fiică a despotului sârb Ioan Brancovici. După pierderea soţului şi a fiului într-un răstimp foarte scurt, Despina Doamna, care va mai trăi încă 33 de ani după moartea soţului său, se călugăreşte la Schitul Ostrov, sub numele de monahia Platonida.

Pisania iniţială, care probabil îl pomenea printre ctitori şi pe Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab şi al Despinei Doamna, s-a pierdut. Pisania actuală datând din 30 iunie 1760 precizează doar data încheierii lucrărilor (30 iulie 1522). În timpul amplelor lucrări hidrotehnice de pe Olt, biserica a fost salvată prin ridicare pe verticală cu 4,85 metri.

Mănăstirea TURNU

Localizare: oraș Călimănești, la poalele muntelui Cozia

Datare: 1676

Biserica veche a Mănăstirii Turnu a fost ridicată în anul 1676 pe locul unor sihăstrii. Este ctitoria mitropolitului Varlaam al Țării Românești, fost episcop de Râmnic. Biserica nouă a fost ridicată între 1897-1901 de episcopul Gherasim Timuș. Mănăstirea este situată la poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului și la 2 km de ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia.  În această zonă, la poalele culmii Turneanu din masivul Cozia, de-a lungul timpului au existat  multe sihăstrii, chilii săpate în stâncă, din care unele mai pot fi văzute  și astăzi.

Mănăstirea STĂNIŞOARA

Localizare: oraş Călimăneşti, pe Muntele Cozia, la 6 km distantă de DN7, pe Valea râului Păușa Datare: 1747,  ref. 1807, 1850, 1903-1907.

Ctitori: după tradiţie, fondatorii mănăstirii au fost pustnicii Meletie şi Neofit. După pisania din 1747, ctitorii sunt clucerul Gheorghe Serezli şi negustorul Martin Buliga din Piteşti, ispravnic fiind Ghenadie, egumenul Coziei.

Ansamblul se compune din bisericile Sfântul Gheorghe şi Sfânta Treime (1904-1905, arh. Debona Apoloni), chilii și trapeza (1836). Între anii 1936–1940 a fost construită biserica paraclis, la sud de biserica mare. Întregul așezământ monahal se află într-un cadru natural liniștit, înconjurat de frumuseți naturale ispititoare.

9.1.7 Structuri de primire turistică din Călimăneşti

Din numărul total de 51 de unităti de cazare turistică  la nivelul anului 2015, 23 sunt de categoria 3*, 24 sunt de categoria 2*, 2 sunt de categoria 3 flori, 1 unitate este de 1* și  1unitate de 4*, astfel:

Tip unitate

1*

2*

3*/

flori

4*

Nr. spatii

Nr.Locuri

Hotel

 

3

8

 

1243

2468

Motel

 

1

4

 

111

222

Hostel

 

1

   

16

49

Bungalow

 

2

   

15

30

Cabana turistică

 

1

   

5

10

Pensiune turistică

 

6

9

1

132

269

Popas turistic

1

1

   

69

146

Vilă

 

8

5

 

124

252

Total

1

23

26

1

1715

3446

(sursa ANT)

9.1.8  Structura  unităţilor de alimentaţie publică din Călimăneşti

La nivelul anului 2015, în localitate funcţionau 25 restaurante, 7 baruri de zi , 2 bufet baruri, o grădina de vară și o terasă. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare, în principal hoteluri (Căciulata, Cozia, Oltul, Central, Traian), dar și în componența pensiunilor și vilelor.

Unităţi de alimentaţie publică existente în Călimăneşti

Nr. crt.

Tip unitate

2*

3*

4*

Nr.total locuri la mese

1.

Restaurant clasic

11

   

2133

2.

Restaurant calsic

 

9

 

1930

3.

Restaurant clasic

   

2

86

4.

Bar de zi

3

   

120

5.

Bar de zi

 

4

 

114

6.

Bufet bar

 

2

 

190

7.

Gradina de vara

1

   

250

8.

Restaurant autoservire

 

1

 

180

8.

Restaurant crama

 

1

 

186

9.

Restaurant cu specific local

1

   

80

10.

Restaurant pensiune

 

1

 

140

11.

Terasa

1

   

400

 

TOTAL

 

 

 

5809

(sursa  ANT)

9.2 Industria

Principala activitate industrială de pe teritoriul oraşului Călimăneşti o reprezintă producerea energiei electrice în cele două hidrocentrale, Turnu şi Călimăneşti.

Nr. crt.

Denumirea hidrocentralei

Puterea instalată - MW -

Suprafaţa lacului de acumulare - hectare -

1.

Turnu

70

155

2.

Călimăneşti

38

85

9.3 Agricultura

Suprafaţa destinată agriculturii în oraşul Călimăneşti reprezenta în anul 1990 25,7% din suprafaţa totală a localităţii. În anul 2009, proporţia acesteia a scăzut la 19,5%, ceea ce reprezintă în cifră absolută 256 de ha., iar în 2014 aceasta este de 2040 ha.

În mod tradiţional, agricultura pe teritoriul oraşului Călimăneşti s-a practicat ca mod de subzistenţă pentru o bună parte din populaţia locală, principalele ocupaţii fiind creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine şi păsări de curte) şi cultivarea pomilor fructiferi, în mod deosebit zonei fiindu-i specifice livezile de pruni.

Existenţa terenurilor arabile din Jiblea Veche şi Jiblea Nouă, pretabile pentru culturile de cereale şi mai ales porumb, asigurau localităţii o diversitate a producţiei.

Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite).

Terenuri agricole: = 2.040 ha, din care :

  • arabil =   525 ha;
  • păşuni =   917 ha; 
  • fâneţe =   354 ha;
  • vii şi pepiniere viticole =     13 ha;
  • livezi şi pepiniere pomicole =   231 ha.

Suprafeţe împădurite:

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră:   = 7.712 ha

 Creşterea animalelor:

  • bovine: 327 capete;
  • ovine: 180 capete;
  • caprine: 100 capete;
  • cabaline: 68 capete;
  • porcine: 100 capete;
  • familii de albine: 650 familii;
  • păsări: 500 buc;

8.1 Învățământ   

       Documentele atestă existenţa şcolii încă din secolele XIV-XV. Prima şcoală mănăstirească funcţionează în 1415 la mănăstirea Cozia. Baza documentară a acesteia o constituie actul emis de Mircea cel Bătrân la 28 martie 1415. De-a lungul secolului al XV-lea, călugării Iosif şi Visarion au îndeplinit şi funcţia de dascăl, urmându-le cărturarul oltean Mardarie Cozianul. Erau pregătiţi, în primul rând, copişti de manuscrise, iar în afară de citire se punea accent deosebit pe scrierea caligrafică. În secolul al XVIII-lea de la şcoala de la mănăstire, călugării învăţaţi în tainele tipografiei erau trimişi în alte locuri pentru a iniţia şi supraveghea tipărirea de carte, punerea ei în pagină şi tipăritura. La Jiblea veche, lângă Călimăneşti, şcoală românească exista pe la sfârşitul secolului al XVII-lea.

În satul Călimăneşti aflăm că prima şcoală a luat fiinţă în toamna anului 1825, din iniţiativa unui grup de locuitori, cu şaptesprezece elevi şi cu un dascăl plătit de către părinţii elevilor cu doi şfanţi pe lună. Şcoala se afla pe strada Afumaţi, azi Tudor Vladimirescu, în localul unde va funcţiona primăria, iar primul dascăl se numea Gheorghe Ocnariu.

În Jiblea Veche, prima şcoală oficială s-a deschis în anul 1854, într-un local închiriat, aflat alături de clădirea fostei primării. La început, avea un singur învăţător, pe nume Ion Dincuţă. Aici învăţau şi copiii din Păuşa, iar din 1896 şi copiii din Jiblea Nouă.

Învăţământul preuniversitar din zonă este constituit din unităţi de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare a elevilor.

Reţeaua şcolară cuprinde unităţi şcolare de învăţământ, după cum urmează:

1.

Liceul Tehnologic de Turism

Unitate cu personalitate juridica

2.

Școala Gimnazială Șerban Vodă Cantacuzino

Unitate cu personalitate juridica

3.

Școala Gimnazială Jiblea - Veche

Structură

4.

Școala Primară Jiblea - Nouă

Structură

5.

Grădinița cu program normal Jiblea - Veche

Structură

6.

Grădinița cu program normal Jiblea - Nouă

Structură

7.

Grădinița cu program prelungit nr. 1

Unitate cu personalitate juridica

Numărul elevilor înscriși, indiferent de mediul de învățământ, este într-o continuă descreștere. Cu mici variații, populația școlară a scăzut în perioada 2007-2014, pe toate ciclurile de învățământ, de la grădiniță la liceu.

Populația școlară existentă în orașul Călimănești în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2014

Copii înscriși în grădinițe

327

297

280

292

301

271

219

Elevi înscriși - total

2149

1996

1955

1979

1913

1813

1198

Elevi inscrisi in invatamant primar și gimnazial

726

692

666

649

613

613

620

Elevi inscrisi in invatamant primar

340

316

324

321

323

339

337

Elevi inscrisi in invatamant gimnazial

386

376

342

328

290

274

283

Elevi inscrisi in invatamant liceal

697

612

623

681

687

587

331

Elevi inscrisi in invatamantul profesional si de arte și

meserii

279

249

139

58

-

-

28

Scăderea populației școlare a avut ca efect și scăderea cadrelor didactice, de 138 în anul 2007 la 90 profesori în anul 2014.

Personalul didactic existent în orașul Călimănești în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2014

Personal didactic - total

138

145

141

131

114

110

90

Personal didactic in invatamant prescolar

23

22

20

19

19

21

17

Personal didactic in invatamant primar și gimnazial

55

53

57

59

46

46

42

Personal didactic in invatamant primar

20

19

18

17

17

19

17

Personal didactic in invatamant gimnazial

35

34

39

42

29

27

25

Personal didactic in invatamant liceal

60

70

64

53

49

43

31

Echipamente și dotări școlare existente în orașul Călimănești în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2014

Sali de clasa și cabinete scolare

44

45

45

39

44

42

37

Laboratoare scolare

14

12

11

11

7

3

5

Ateliere scolare

1

1

1

1

1

-

1

Sali de gimnastica

3

3

3

3

2

2

2

Terenuri de sport

1

1

-

-

3

2

2

PC - total

100

92

95

100

86

92

75

8.2 Cultura

Principalele instituții de cultură din orașul Călimănești sunt Casa de cultura „Florin Zamfirescu”  și Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky”

Casa de Cultură „Florin Zamfirescu”

În anul 1968 a fost înfiinţată în Călimăneşti Casa de Cultură. Sediul a fost stabilit în clădirea construită de Societatea „Govora-Călimaneşti” în anii 1911-1912 şi unde a funcţionat uzina electrică.

În calendarul manifestarilor Casei de Cultura era prezent teatrul, ansamblul de cântece şi dansuri populare “Doina Oltului”; se organizau, până în 1989, săptămânal, conferinţe medicale, unde medicii vorbeau despre afecţiunile tratate în staţiunea Călimaneşti – Căciulata.

În cadrul Casei de Cultură a funcţionat şi un teatru amator, care a întrunit nu numai aprecierea publicului din localitate, ci a obţinut rezultate meritorii la diferite concursuri regionale sau naţionale.

Important de amintit este şi momentul închegării, în primăvara anului 1969, a ansamblului folcloric Doina Oltului. Ansamblul a efectuat primul turneu în străinatate în zilele de 7-17 iunie 1969 la Tolbuhin (Bulgaria), unde evoluează în cadrul “Zilelor culturale dobrogene”. Ansamblul Doina Oltului a obţinut numeroase premii în cadrul Festivalului National “Cântarea României”, din care amintim doar câteva:  Premiul I – 1977 şi 1978, Premiul II – 1979, Premiul II – 1978. După 1989, ansamblul s-a destrămat şi abia în anul 2004  a fost refăcut cu alt repertoriu şi alţi dansatori.

Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” are o capacitate de 300 de locuri.

„Cântecele Oltului” reprezintă o manifestare culturală naţională foarte importantă şi cunoscută peste tot în ţară, organizată la Călimăneşti. Festival de largă strălucire şi reprezentare valorică, ce are loc în luna august, îşi propune drept obiectiv „exprimarea profund autentică a folclorului tradiţional specific meleagurilor străbătute de apele Oltului” .

Festivalul a debutat în vara anului 1969, 1-3 august, la Făgăraş, unde au participat judeţele Vâlcea, Harghita, Covasna, Sibiu, Olt, Braşov, iar în 1970 la Călimăneşti, unde a fost un cadru inedit al festivalului, în Parcul Ostrov, dând festivalului proporţiile unei mari sărbători. Toate ediţiile ulterioare se vor organiza la Călimăneşti.

Evenimente locale:

Zilele Orașului Călimăneşti 18-22 mai (20 mai 1388 - atestarea documentară)

Târgul meșterilor populari -  anual, pe 8 septembrie

Festivalul Naţional de Folclor "Cântecele Oltului" -  anual, în luna august

Tabăra Internaţională de Pictură "Vlaicu Ionescu"- anual, în luna iulie

Tabăra Naţională de Teatru "Florin Zamfirescu" – anual, în luna iulie

Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky” Călimănești

Biblioteca orăşenească a luat naştere în acelaşi timp cu întemeierea, în ianuarie 1939, a Căminului Cultural, oferind cititorilor 1.232 de volume. Mai târziu, biblioteca va fi mutată în Casa Hodorog, pe strada principală, bibliotecară fiind Veronica Roncea. Puteau împrumuta cărţi atât locuitorii, elevii, dar şi turiştii aflaţi la odihnă şi tratament. Din anul 1960, evidenţa cititorilor şi a cărţilor a fost ţinută cu mai multă precizie:

AN

Volume

Cititori

Cărţi difuzate

1960

15.290

4.200

15.443

1970

36.358

5.261

42.779

1980

58.157

5.658 sezonieri

1.767 localnici

23.303 sezonieri

51.366 localnici

1990

54.739

1800 sezonieri

1531 localnici

6.726 sezonieri

24.625 localnici

2000

60.049

3.093

81.654

2006

60.873

2.881

74.816

2007

61.823

3039

77.648

2008

62.897

2.799

72.186

De-a lungul vremii, Biblioteca Orăşenească s-a situat pe primele locuri între bibliotecile orăşeneşti din judeţ, palmaresul său înregistrând an de an locuri fruntaşe. Pentru a veni în sprijinul cititorilor aflaţi la distanţă de sediul central al bibliotecii, s-au constituit filialele Căciulata și Jiblea Nouă.

8.3 Sănătate

Conform OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), sănătatea este definită ca o stare de bine fizică, psihică, socială şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii.

Conceptul de sănătate este echilibrul şi armonia tuturor posibilităţilor persoanelor umane: biologice, psihologice şi sociale. Acest echilibru constă pe de o parte în satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului (nevoi afective, nutriţionale, sanitare, educative şi sociale), iar pe de altă parte, într-o adaptare care să nu pună probleme între om şi mediu. Sănătatea implică o deplină dezvoltare a potenţialului uman în condiţiile unei economii adecvate şi prospere, a unui mediu viabil şi într-o comunitate amabilă.

Apare astfel conceptul de sănătate comunitară ca model al relaţiei dintre comunitate şi sănătatea indivizilor. Se poate vorbi astfel de o sănătate comunitară când membrii unei colectivităţi geografice şi sociale, conştienţi de apartenenţa lor la acelaşi grup sau colectivitate, reflectează în comun asupra stării lor de sănătate, exprimând nevoile prioritare de sănătate şi participând activ la satisfacerea lor.

Echipamente și dotări de sănătate existente în orașul Călimănești:

  • 1 policlinică, în sector public;
  • 1 spital, în sector privat;
  • 3 farmacii, în sector privat;
  • 1 punct farmaceutic, în sector privat;
  • 1 dispensar medical, în sector public;
  • 2 cabinete stomatologice, în sector privat ;
  • 1 laborator de tehnică dentară, în sector privat;
  • 1 camera de garda
  • 1 punct de ambulanţă

Se impune precizarea că, datorită situării în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, populaţia oraşului Călimăneşti are acces la serviciile medicale calificate şi specializate ale reședinței de judeţ, inclusiv în cazurile de urgenţă.

Serviciile de utilităţi publice sunt definite ca fiind totalitatea acţiunilor şi activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi altele asemenea;
h) transportul public local.

Autorităţile administraţiei publice locale au competenţă exclusivă, în condiţiile legii, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice, precum şi în ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi publice.

Gestiunea serviciilor de utilităţi publice reprezintă modalitatea de organizare, funcţionare şi administrare a serviciilor de utilităţi publice în scopul furnizării/prestării acestora în condiţiile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.
Gestiunea serviciilor de utilităţi publice se organizează şi se realizează în următoarele modalităţi:
a) gestiune directă;
b) gestiune delegată.

7.1 Alimentare cu apă şi canalizare

Orașul Călimănești dispune de instalații de alimentare cu apă în sistem centralizat, atât pentru stațiunea Călimănești-Căciulata, cât și parțial pentru localitățile componente Jiblea Veche, Seaca, Păușa și Jiblea Nouă. Prin localitate trec conductele (OL 2 O 1000 mm) de alimentare cu apă a municipiului Râmnicu Vâlcea din sursa Brădișor, iar pentru stațiunea Călimănești-Căciulata se distribuie un debit de 150 l/s. Rețeaua de distribuție alcătuită din conducte de diverse diametre cuprinde atât conducte pe majoritatea străzilor stațiunii cât și în localitățile componente.

• Reţeaua de alimentare cu apă
- lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 40,5 km;
- lungimea reţelei de canalizare este de 8,6 km;
- sursele de alimentare sunt lacul Brădişor şi pârâul Păuşa;

• numărul de utilizatori:
- persoane fizice – 2.800
- persoane juridice – 213
- instituţii publice – 44
- asociaţii de proprietari/locatari – 38
- capacitate totală de distribuţie a apei potabile este de 150 l/s
- capacitate exploatată a apei potabile este de 18,56 l/s

• Reteaua de canalizare
- lungimea simplă a rețelei de canalizare este de 8,6 km
- stațiunea dispune de 2 stații de epurare: stația de epurare a orașului Călimănești, cu un debit de 100l/s și stația de epurare a Complexului hotelier Cozi-Călimănești-Oltul, cu un debit de epurare de 15 l/s

7.2 Alimentarea cu energie electrică

In prezent consumatorii casnici, sociali-culturali și comerciali din orașul Călimanești și localitățile componente sunt alimentați cu energie electrică din sistemul energetic național printr-o stație de transformare amplasată în localitatea Jiblea Veche și Hidrocentrala de la Turnu. Rețeaua medie de înaltă tensiune de 0,4 KV acoperă toate localitățile componente. Toți consumatorii care vor apărea în diverse zone ale orașului în următorii ani, se vor alimenta cu energie electrică din rețelele existente și posturile de transformare, care se vor amplifica pentru a prelua necesarul de energie.

7.3 Telefonie

Localitatea este racordată la centrala telefonică digitală de tip ALCATEL, pe cablu din fibră optică, aerian şi subteran, ce însoţeşte DN 7 (Rm. Vâlcea – Călimăneşti); centrala are o capacitate de 2.000 posturi telefonice, din care circa 1.700 posturi fixe instalate, cu posibilităţi de extindere; există servicii pentru telefonia mobilă GSM (Vodafone, Orange, Telekom). Din anul 2008 a mai apărut un serviciu de telefonie şi internet prin RDS, dar numărul de abonaţi al acestui serviciu este necunoscut.
- număr utilizatori ALCATEL
- persoane fizice – 1.400
- persoane juridice – 208

7.4 C.A.T.V

Televiziunea prin cablu, dezvoltata dupa anul 1994, are centrul de captare și amplificarea semnalelor emise de satelit, amplasat pe blocul 1 din orasul Călimănești; de aici semnalele sunt transise în reteaua de distributie de tip aerian. Aceasta retea foloseste în unele locuri stâlpii de susținere ai rețelei electrice, iar în alte părți este susținută pe elementele de construcție ale blocurilor de locuințe. Rețeaua de televiziune prin cablu acoperă zona centrală a orașului, dar este în curs de extindere și spre zonele de case individuale.

Distribuția Televiziunii prin cablu este realizată de SC TOURIMEX TEL NET SRL.

7.5 Alimentarea cu energie termică

In orașul Călimănești aceasta se realizează cu două sisteme de încălzire:
- încalzirea centrală ce asigură necesarul de căldură și apă caldă de consum la blocurile de locuințe, la o serie de construcții administrative și social-culturale, la obiectivele hoteliere cu bazele acestora de tratament, precum și la un număr redus de locuințe individuale.
- încalzirea locală dezvoltată în special la locuintele îndividuale, la unele spații administrative, social culturale și la unele spații de cazare de mică importanță, folosind drept combustibil lemnele de foc și cărbune.
Sursele termice cuprind:
- Centrale termice în număr de 8, cu capacități cuprinse între 0,4 și 2,5 Gcal/h; ele au rolul de a asigura necesarul de energie termică la locuințe, clădiri administrative și obiective social-culturale. Toate centralele termice folosesc pentru ardere combustibil lichid ușor (C.L.U).
- Obiectivele hoteliere și bazele de tratament au dezvoltat un sistem propriu în baza unor studii și investiții proprii. Astfel, cele trei sonde (foraje) executate și puse în funcțiune asigură debite suficiente de apă termală la o temperatura de aprox. 90 °C. Centralele termice de la aceste obiective au fost modificate în consecință ele folosind apa geotermală pentru încălzirea spațiilor, la prepararea apei calde de consum cât și la prepararea apei calde pentru tratamente.

Reţeaua de alimentare cu energie termică
- sursele de alimentare cu energie termică sunt sondele geotermale 1006, 1008, 1009;
- reţeaua de distribuţie este asigurată de conducte Isoplus ce au o lungime de 10 km.

Număr utilizatori:
- persoane fizice
- 619 apartamente
- persoane juridice – 31

7.6 Alimentarea cu gaze naturale

Prin Hotărârea Guvernului nr. 566 din septembrie 1992 s-a aprobat înființarea retelei de distribuție a gazelor naturale pentru consum destinat preparării hranei la blocurile de locuințe, preparării hranei și încălzirii prin CT proprii sau sobe în gospodăriile individuale și necesităților obiectivelor social-culturale la un nivel de 4870 Nmc/h. Numărul de gospodării individuale este de 3783, inclusiv petroliști, 150 obiective social-culturale (primărie, școli, dispensare, creșe, cămine culturale, biserici etc.), 1678 apartamente. In conformitate cu avizul CTE al ROMGAZ Mediaș cu nr.52/15.06.1992, gazele se vor lua din stația de reglare-măsurare-predare Râureni, printr-un racord de medie presiune Dn 14, L = 0,6 Km și Dn 12", L = 22 Km până în stațiunea Călimănești și Dn 4 " L = 1,3 Km, până în Jiblea.

7.7 Transport interurban

Transportul în comun în teritoriu este organizat în două moduri: transport local și transport pe distanță medie. In prezent, transportul local se execută pe baza unui protocol, încheiat cu SC ANTARES TRANSPORT SA, traseele existente făcând legătura dintre oraşul Călimăneşti şi localităţile componente (Păuşa, Jiblea Nouă, Jiblea Veche).

Traficul de tranzit, precum și traficul pe distanță lungă au capăt de linie orașul Călimănești, care împreună cu localitatea Căciulata reprezintă o destinație pentru turismul balnear. Traseul de intrare și ieșire se realizează prin strada Calea lui Traian, strada recent modernizată.

Traficul greu, de mărfuri, atât local cât mai ales cel de tranzit, se desfășoară pe un traseu care ocolește centrul orașului pe strada Stefan cel Mare, pe malul drept al râului Olt, peste barajul UHE Călimanești și apoi pe malul stâng al Oltului pâna la barajul UHE Căciulata. Astfel, noxele și zgomotul produs de aceste autovehicule sunt evitate în stațiuni. Accesul prin centru este permis numai autovehiculelor ușoare și de aprovizionare.

7.8 Gestiunea deşeurilor

Pe raza oraşului Călimăneşti, deşeurile menajere de la populaţie / persoane juridice sunt depozitate la depozitul de la Fețeni. Groapa de gunoi de pe raza oraşului Călimăneşti este închisă din 16 iulie 2009 conform H.G. nr.349/2005 (?).
Totodată, un program de colectare selectivă a deșeurilor se află în implementare, astfel: PET – 30125 KG - pe baza unui contract de colaborare; HARTIE - 585 KG - prin SC MCC PRODUCTIE și SERVICII ; ALUMINIU - 328 KG - prin recipiente amplasate în anumite zone ale oraşului pentru hârtie, PET, doze de aluminiu; DEEE - 859 KG - o data pe lună se colectează la Sera de Flori şi se predau la SC URBAN SA; SURSE DE LUMINA - 92 KG - sunt colectate de Primărie și predate, prin contract cu RECOLAMP.

Accesul în stațiune se realizează, rutier, pe drumul european E81(DN7) (București-Rm.Vâlcea-Călimănești-Sibiu-Cluj-Satu Mare-Halmeu), iar feroviar, este asigurat de linia secundară Piatra Olt- Podul Olt, ramificație a magistralei feroviare Brașov-Sibiu-Arad-Curtici, prin stația de cale ferata Călimănești și Halta Păușa.

Față de alte orașe importante, Orașul Călimănești se află la:
- 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea, reședință de județ;
- 81 km de municipiul Sibiu, reședință de județ, pe E 81;
- 79 km de municipiul Pitești, reședință de județ, pe E 81;
- 43 km de orașul Curtea de Argeș, pe E 81 și DN 73C.

6.1 Infrastructura rutieră

Orașul este traversat pe o lungime de 24 km de artera rutieră europeană E81/DN7, cea mai utilizată cale de acces.
Alte categorii de drumuri care se găsesc pe teritoriul administrativ al orașului:
- DJ 703G (E8/Seaca – Jiblea – Sălătrucel – Robaia - Șuici/DJ 703H), face legătura cu județul Argeș, de 3 km lungime pe teritoriul orașului;
- DJ 703 L (E 81/Turnu - Jiblea Veche – Dăești - Fedeleșoiu/DJ 703F), are 4 km lungime pe teritoriul adminsitrativ al orașului;
- DC 12 (DJ 703L/Călimănești - Seaca/DJ 703G), măsoară 4 km;
- DF Păușa – Mănăstirea Stănișoara – 7 km lungime;
- Rețeaua stradală orășenească, în lungime totală de 54,481km, dintre care 29,035 km sunt modernizați, cu trotuare și parcări adiacente, astfel:
- Zona Căciulata- Călimănești – Seaca cu un total de 21,386 km, din care 15,024 km cu îmbrăcăminte asfalt;
- Zona Păușa – Jiblea Veche cu un total de 22,351 km, din care 12,579 cu îmbrăcăminte asfalt;
- Zona Jiblea Nouă cu un total de 10,744 km, din care 1,432 km asfalt
Starea de viabilitate a acestor căi rutiere este bună.

6.2 Infrastructură feroviară

Accesul feroviar este asigurat de linia secundară Piatra Olt – Podul Olt, ramificaţie a magistralei feroviare Bucureşti – Sibiu – Arad – Curtici, prin staţiile de cale ferată Călimăneşti, Păuşa şi Turnu. Aceasta traversează orașul Călimănești pe direcția Nord-Sud, pe o lungime de aproximativ 14 km. De la aceste staţii CFR se parcurge traseul rutier DN 7.

Distanţa pe cale ferată, faţă de Bucureşti, este de 293 km până la staţia Călimăneşti.

6.3 Acces aerian

Cel mai apropiat aeroport care poate deservi oraşul Călimăneşti este cel de la Sibiu, situat la 81 km, pe DN 7.

Orașul Călimănești, este o unitate administrativ-teritorială în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale. Este persoană juridica de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Orașul este subiect juridic de drept fiscal, titular al codului de înregistrare fiscală şi al conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Administraţia publică în Orașul Călimănești se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României. Unitatea administrativ-teritorială este titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acesta este parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. În justiţie, unitatea administrativ-teritoriala este reprezentată de primar.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în orașul Călimănești sunt consiliul local, ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă. Consiliul local şi primarul se aleg în condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.

Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.

Autoritatea Consiliului Local Călimănești şi a Primarului Orașului Călimănești se exercită pe teritoriul administrativ al Orașului Călimănești.

Consiliul Local Călimănești
Sediul Consiliului Local al Orașului Călimănești se află pe strada Calea lui Traian, nr. 306.
Consiliul Local al Orașului Călimănești s- a constituit prin Hotărârea nr. 3 din data de 29.06.2012.
Consiliul Local al Oraşului Călimănești este format din 15 consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în temeiul art.29 al Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare: La un număr de locuitori între 5.001 și 10.000, numărul de consilieri va fi de 15.

Structură politică a consilierilor aleși în anul 2012 este următoarea:
- P.D.L.: 6 consilieri
- P.N.L.: 3 consilieri (USL)
- P.S.D.: 4 consilieri (USL)
- P.C.: 1 consilier
- U.N.P.R.: 1 consilier

Consiliul Local Călimănești îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul şedinţelor în plen, cât şi în cadrul comisiilor de specialitate constituite, dupa cum urmeaza:
1. Comisia pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget-finanțe, administrarea domeniului public și privat al localității, agricultură, gospodadrire comunală, protecția mediului, servicii și comerț.
II. Comisia pentru învățământ, culte, sănătate, cultură, protecția socială, activități sportive și de agrement
III. Comisia pentru administrația publică locală, juridică, apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor cetațenilor.

Principalele categorii de atribuţii ale Consiliului Local, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt următoarele:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; `
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţionala pe plan intern şi extern.

Primarul Orașului Călimănești
Primarul este autoritatea executivă a administrației publice locale în orașul Călimănești.
Primarul Oraşului Călimănești îndeplineşte o funcţie de autoritate publica.
Primarul Oraşului Călimănești asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune masurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducatori ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

Principalele categorii de atribuţii ale Primarului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publica locala, republicată, cu modificarile şi completarile ulterioare, sunt urmatoarele:

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului;
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
c) atribuţii referitoare la bugetul local;
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;
e) alte atribuţii stabilite prin lege.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de un viceprimar, ales în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, căruia îi poate delega atribuţiile sale.

Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.

Primarul este sprijinit în ducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale de secretar şi aparatul de specialitate.

Secretarul Oraşului Călimăneşti este funcţionar public de conducere, verifică şi asigură respectarea legalităţii de către organele administraţiei publice locale, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de către Consiliul Local ori de Primar.
Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie Primăria Oraşului Călimăneşti, structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Pagina 1 din 12