Autentificare

Statutul Orașului Călimănești

Statutul Orașului Călimănești

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Vâlcea, orașul se află în zona județului cu profil economic complex (industrie energetică, turism, exploatare și prelucrare a lemnului etc.), cu grad ridicat de urbanizare și de echipare tehnică. In cadrul rețelei de localități, Călimăneștiul este un centru orășenesc intercomunal. In raport cu localitățile înconjurătoare, este dependent  de orașele apropiate (Brezoi și Râmnicu Vâlcea) din punctul de vedere al industriei, serviciilor, culturii, învățământului (PUG, 2011).

Activităţile economice care s-au dezvoltat în oraşul Călimăneşti, s-au bazat în mare măsură pe valorificarea resurselor locale, în special a turismului, lemnului şi produselor agricole vegetale şi animale.          

9.1. Turismul

Este principalul contributor la dezvoltarea durabilă economică, socială, și culturală, orașul fiind parte a familiei de staţiuni balneare, oferind servicii de tratament într-un cadru natural și cultural valoros, sprijinit de evenimente organizate pentru locuitori şi vizitatori.

9.1.1. Turismul balnear

Profilul economic de bază al oraşului Călimăneşti este turismul balnear. Resursele minerale terapeutice plasează staţiunea Călimăneşti între cele mai importante staţiuni româneşti şi constituie un potenţial real pentru o dezvoltare la standarde europene.

Modalități de exploatare și valorificare în tratamentul balnear

Exploatarea resurselor hidrominerale se face prin foraje și prin emergențe naturale amenajate, pentru a fi valorificate în cură externă și internă, în funcție de afecțiunile tratate și recomandarea medicului balneolog. Zăcământul de ape minerale și termominerale este adminsitrat și exploatat de SC Călimănești - Căciulata S.A., titularul de concesiune.

Exploatarea surselor se realizează în regim de curgere liberă sau prin pompare. Rezervele exploatabile, în conformitate cu Legea minelor la data de referință 1999, pentru apele minerale, sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, cumulau 24 mc/zi, iar cele pentru sursele termominerale, sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, cu temperaturi cuprinse între 20-477 grade C, sunt de 636 mc/zi.

Apa minerală și termominerală din zăcământul Călimănești-Căciulata-Cozia este exploatată în prezent prin 14 surse naturale captate - izvoare(1 în sectorul Căciulata, 2 în sectorul Păușa, 11 în sectorul Călimănești) și 8 surse forate-foraje (5 în sectorul Cozia, 2 în sectorul Căciulata, 1 în sectorul Călimănești). Sursele utilizate în cura internă sunt aduse prin conducte din P.V.C. la buvetele amenajate în pavilioanele din parcul balnear, iar sursele folosite în cura externă sunt transportate prin tuburi PVC la rezervorul de stocare al bazelor de tratament. Apa minerală de la forajul F1004 – IFLGS este dirijată, în sezonul cald, pentru alimentarea ștrandului termal. Toate sursele, izvoare sau foraje, au amenajările de suprafață (bazine de captare în general, la izvoare și cap de captare la foraje), protejate în cămine de vizitare, îngropate la izvoare sau de protecție la foraje, acoperite cu capac.

Exploatarea resurselor minerale terapeutice se face în prezent în trei baze de tratament, două aparţinând S.C. Călimăneşti – Căciulata (Complexul Cozia, şi Hotel Central  şi una aparţinând de SIND România (Hotelul Traian ).

Baze de tratament

În ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear, staţiunea Călimăneşti – Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului.

Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament:

  • buvete cu ape minerale pentru cură internă;
  • bazine cu apă termală pentru kinetoterapie;
  • instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duş scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş – masaj;
  • împachetări cu parafină;
  • inhaloterapie (inhalaţii);
  • instalaţii pentru aerosoloterapie;
  • instalaţii pentru electroterapie;
  • sală de gimnastică medicală;
  • acupunctură;
  • ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale;
  • laboratoare pentru teste funcţionale;
  • cabinete medicale pentru diverse acţiuni.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele:

  • Călimăneşti – pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile;
  • • Cozia – pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile;
  • • Vâlcea – pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis, în administrarea Serviciului Român de Informaţii );
  • • 3 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;
  • • 1 cabinet medical pentru Hotel Central.

Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt:

  • Bioclimat sedativ, de cruţare - înconjurată de jur imprejur de păduri, staţiunea are un aer curat şi sănătos, bogat în ozon. 
  • Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, iodurate, bicarbonatate, în principal hipotone, dar şi hipertone, având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0,5 si 11,5 gr/l; atermale, mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49,5 grade Celsius). În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.

Indicaţii terapeutice. Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul diferitelor afecţiuni, precum:

  • afecţiuni ale tubului digestiv: gastrite cronice cu hiper şi hipoaciditate; boală ulceroasa (ulcer gastric şi duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat; entero-colopatii cronice nespecifice;
  • afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare, colecistite cronice nelitiazice sau cu calculi urici; sechele post- colecistectomie; hepatite cronice postvirotice sau mixte stabilizate;
  • afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii, dislipidemii, diabet zaharat compensat;
  • afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismale inflamatorii stabilizate, reumatismale degenerative (artroze, spondiloze); afecţiuni degenerative articulare ale omului vârstnic; afecţiuni neurologice periferice (nevralgii, nevrite, ascitalgii); sechele posttraumatice;
  • afecţiuni cronice netuberculoase (ca boli asociate, anexite, metroanexite cronice, sterilitate secundară);
  • afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite, sinuzite cronice, afecţiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase (bronşite cronice, astm bronşic);
  • afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi miceolitiază urinară cu sau fără infecţii, pielonefrite cronice ascendente; pieolocistite.
9.1.2 Turismul cultural

Oportunitatea creată de valoarea excepţională a patrimoniului istorico – arhitectural, constituie o premisă pentru dezvoltarea unei staţiuni cu profil cultural de sine stătător, conferind atractivitate sporită oraşului Călimăneşti ca destinaţiei turistică. Vizitarea mănăstirilor, în mod deosebit atracţia pe care o exercită Mănăstirea Cozia prin oferta sa artistică şi arhitecturală de excepţie şi importanţa celorlalte mănăstiri din oraş şi din apropiere (Ostrov, Turnu, Stănişoara Frăsinei), consacrate ca vetre spirituale majore în istoria creştinismului românesc, fac din Călimăneşti o destinaţie dorită.

Pe de altă parte, susţinerea şi creşterea în anvergură a manifestărilor culturale din agenda oraşului: Festivalul de folclor Cântecele Oltului, Tabăra internaţională de pictură „Vlaicu Ionescu”, Tabara nationala de teatru „Florin Zamfirescu”, patronata de actorul Florin Zamfirescu, ş. a. – sunt un suport viabil pentru statuarea vacanţelor culturale la Călimăneşti.  

9.1.3 Turismul de odihnă şi agrement

Oraşul Călimăneşti şi împrejurimile sale deţin resurse importante pentru dezvoltarea turismului montan (Parcul Naţional Cozia), drumeţiilor, sporturilor nautice, pescuitului şi vânătorii.

Turismul montan – are ca suport principal Parcul Naţional Cozia,  care dispune de trasee marcate, floră şi faună diversă, accesibilitate.

Turismul pentru agrement nautic – completarea ofertei turistice cu o ofertă de tipul AQUA Park, care să valorifice apa termală, este o ofertă de succes pentru orice destinaţie turistică. Punerea în practică a proiectului „Mirajul Oltului” este, prin urmare, oportună şi necesară, mai ales dacă se are în vedere faptul că în prezent numărul, capacitatea  piscinelor/ştandurilor existente nu este pe măsura cerinţelor.       

Lacurile de acumulare de pe râul Olt pot fi valorificate turistic (hidrobiciclete, şalupe de agrement, plimbări cu vaporaşul, piscine plutitoare etc.).

9.1.4 Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv

este favorizat de existenţa  faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia, apele de munte şi râul Olt.

9.1.5 Turismul la sfârşit de săptămână și turismul de tranzit

este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 49 km de Curtea de Argeş, şi  autostrada Bucureşti- Piteşti, stimulează aceast formă de turism.

9.1.6 Obiective turistice:

Orașul Călimănești dispune de importante resurse naturale. Apele minerale și izvoarele termale, cu valoare terapeutică, sunt principalele atracții pentru turiștii care poposesc aici pentru îngrijirea sănătății. Dar natura a înnobilat zona cu numeroase alte atracții turistice, dintre care se remarcă în mod deosebit:

- geomorfologia zonei, reprezentată prin dealurile subcarpatice domoale, împădurite, ușor accesibile pentru drumeție, plimbări și prin relieful montan spectaculos al Munțiilor Căpățânii și Cozia;

- cursul râului Olt, deosebit de pitoresc, care formează pe teritoriul administrativ al orașului cel mai spectaculos sector din defileul Turnu Roșu-Câineni;

- cursurile pitorești ale pâraielor Păușa, Căciulata, Lotrișor, însoțite de drumuri forestiere și de poteci turistice marcate sau nemarcate, cu posibilități de acces spre zonele înalte montane;

- Parcul Național Cozia , un adevărat laborator de cercetare în aer liber și o resursă de elemente naturale cu valoare turistică incontestabilă, este o arie protejată cu caracter peisagistic, geologic-geomorfologic, floristic, faunistic și forestier care reunește între limitele sale părți din trei unități montane distincte: partea de sud-vest a munților Lotru (masivul Dobra), partea estică a Munților Căpățânii (Năruțu) și Muntele Cozia propriu-zis, despărțite  de râul Olt și de afluentul acestuia, Lotru. Formele de turism practicabile pe teritoriul parcului sunt: drumeția  montană, turismul științific, sporturi extreme, odihnă și recreere.

Pe teritoriul orașului Călimănești există numeroase obiective cultural-istorice, deosebit de valoroase, incluse pe Lista monumentelor istorice. Printre acestea sunt:

Castrul roman ARUTELA

Localizare: oraș Călimăneşti, localitatea Păușa, “Poiana Bivolari”

Datare: 137–138 d. Hr., epoca romană. Categorie valorică A.

Lista 2010: VL-I-s-A-09562.

Datarea s-a făcut pe baza unei inscripţii, descoperită în dublu exemplar, din care rezultă că acest castru a fost construit în vremea împăratului Hadrian, de “Suri Sagittari”, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator imperial al Daciei inferioare. Ultima monedă, ca datare, descoperită la Arutela, a fost emisă între anii 220 – 223. La Arutela, a existat şi o aşezare dacică care şi-a prelungit existenţa şi sub stăpânirea romană.

Castrul Arutela asigura circulaţia pe Valea Oltului, spre Transilvania şi făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit.

De formă pătrată, castrul a fost construit din piatră. Zidul de incintă a fost ridicat din blocuri mari de piatră de formă dreptunghiulară, şi după caz, lespezi subţiri şi piatră măruntă, nefasonată prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea. La nord de castru se află piscul lui Teofil, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălţime faţă de Poiana Bivolari. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată şi urmărirea traficului rutier spre Castra Traiana (Dăeşti). Dovezile arheologice indică faptul că, încă din antichitate, apele Oltului au distrus latura de vest a castrului, determinând retragera de aici a garnizoanei romane. 

Mănăstirea COZIA

Localizare: oraş Călimăneşti, localitatea Cozia – Căciulata

Datare: 1388–1391; sec. XVI, XVII, XVIII. XIX. Categorie valorică A.

Ctitori: voievozii Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Radu Paisie, egumenul Amfilohie, Şerban II Cantacuzino, arhimandritul Ioan, egumenul Mănăstirii Hurezi, domnitorii Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei.

Ansamblul monastic de la Mănăstirea Cozia se compune din: Biserica Sfânta Treime (biserica mare) ; Paraclisul Adormirea Maicii Domnului (al lui Amfilohie) ;  Paraclisul Duminica Tuturor Sfinţilor (al lui Ioan de la Hurezi) –; Trapeza;  Bolniţa Coziei  (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) și  corpurile de clădiri ale incintei, laturile de nord, est şi sud.

Biserica Sfânta Treime, realizare artistică de mare rafinament, cu elemente constructive originale, integrând organic tradiţia bizantină, caracteristicile arhitecturii balcanice şi arta autohtonă a zidirii bisericilor din secolele XIII – XIV.

Între comorile de preţ pe care le adăposteşte Mănăstirea Cozia, pictura murală în stil bizantin păstrată aici este o inestimabilă valoare a patrimoniului cultural şi artistic românesc şi european. La Cozia pot fi admirate: fresca datând din secolul al XIV-lea (din pronaosul bisericii mari), al doilea ansamblu pictural din ţara Românească (după cel de la Biserica domnească din Curtea de Argeş, ca amploare şi vechime), încadrat stilistic în sfera artei constantinopolitane, Mircea cel Bătrân recurgând, pentru pictarea Coziei, la o echipă de meşteri formaţi la şcoala metropolitană, fresca datând din secolul al XVI-lea (1542 – 1543), reprezentată de pictura murală din Bolniţa Coziei, realizare a zugravilor David şi Raduslav, un ansamblu bine conservat şi impresionant prin calităţile sale de fast decorativ, prin compoziţie, culoare şi în mod deosebit prin expresivitatea portretelor, fresca brâncovenească, realizată între anii 1704 – 1705 de zugravii Preda şi fiii săi Ianache, Mihail şi Sima în naosul şi altarul bisericii mari, cea din pridvor, realizată între anii 1705 – 1707, de zugravii Andrei, Gheorghe şi Constantin, şi din Paraclisul de Nord (pereţii de sud şi vest), fresca din Paraclisul de Sud, realizată în 1835 de Voicu zugrav din Piteşti.

Bolniţa Coziei  (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) prin silueta sa zveltă şi elegantă este una dintre cele mai frumoase realizări arhitectonice ale veacului al XVI – lea din ţara Românească, o bijuterie a arhitecturii autohtone a secolului al XVI-lea.

Mănăstirea OSTROV (Biserica Nașterea Maicii Domnului)

Localizare: oraş Călimăneşti, Insula Ostrov   Datare: 1520–1522. Categorie valorică A.

Ctitori: Neagoe Basarab şi Despina Doamna

În înfăţişarea sa actuală, Biserica Nașterea Maicii Domnului este ctitoria recunoscută a domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1521, septembrie 15) şi a Despinei Doamna, soţia sa, fiică a despotului sârb Ioan Brancovici. După pierderea soţului şi a fiului într-un răstimp foarte scurt, Despina Doamna, care va mai trăi încă 33 de ani după moartea soţului său, se călugăreşte la Schitul Ostrov, sub numele de monahia Platonida.

Pisania iniţială, care probabil îl pomenea printre ctitori şi pe Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab şi al Despinei Doamna, s-a pierdut. Pisania actuală datând din 30 iunie 1760 precizează doar data încheierii lucrărilor (30 iulie 1522). În timpul amplelor lucrări hidrotehnice de pe Olt, biserica a fost salvată prin ridicare pe verticală cu 4,85 metri.

Mănăstirea TURNU

Localizare: oraș Călimănești, la poalele muntelui Cozia

Datare: 1676

Biserica veche a Mănăstirii Turnu a fost ridicată în anul 1676 pe locul unor sihăstrii. Este ctitoria mitropolitului Varlaam al Țării Românești, fost episcop de Râmnic. Biserica nouă a fost ridicată între 1897-1901 de episcopul Gherasim Timuș. Mănăstirea este situată la poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului și la 2 km de ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia.  În această zonă, la poalele culmii Turneanu din masivul Cozia, de-a lungul timpului au existat  multe sihăstrii, chilii săpate în stâncă, din care unele mai pot fi văzute  și astăzi.

Mănăstirea STĂNIŞOARA

Localizare: oraş Călimăneşti, pe Muntele Cozia, la 6 km distantă de DN7, pe Valea râului Păușa Datare: 1747,  ref. 1807, 1850, 1903-1907.

Ctitori: după tradiţie, fondatorii mănăstirii au fost pustnicii Meletie şi Neofit. După pisania din 1747, ctitorii sunt clucerul Gheorghe Serezli şi negustorul Martin Buliga din Piteşti, ispravnic fiind Ghenadie, egumenul Coziei.

Ansamblul se compune din bisericile Sfântul Gheorghe şi Sfânta Treime (1904-1905, arh. Debona Apoloni), chilii și trapeza (1836). Între anii 1936–1940 a fost construită biserica paraclis, la sud de biserica mare. Întregul așezământ monahal se află într-un cadru natural liniștit, înconjurat de frumuseți naturale ispititoare.

9.1.7 Structuri de primire turistică din Călimăneşti

Din numărul total de 51 de unităti de cazare turistică  la nivelul anului 2015, 23 sunt de categoria 3*, 24 sunt de categoria 2*, 2 sunt de categoria 3 flori, 1 unitate este de 1* și  1unitate de 4*, astfel:

Tip unitate

1*

2*

3*/

flori

4*

Nr. spatii

Nr.Locuri

Hotel

 

3

8

 

1243

2468

Motel

 

1

4

 

111

222

Hostel

 

1

   

16

49

Bungalow

 

2

   

15

30

Cabana turistică

 

1

   

5

10

Pensiune turistică

 

6

9

1

132

269

Popas turistic

1

1

   

69

146

Vilă

 

8

5

 

124

252

Total

1

23

26

1

1715

3446

(sursa ANT)

9.1.8  Structura  unităţilor de alimentaţie publică din Călimăneşti

La nivelul anului 2015, în localitate funcţionau 25 restaurante, 7 baruri de zi , 2 bufet baruri, o grădina de vară și o terasă. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare, în principal hoteluri (Căciulata, Cozia, Oltul, Central, Traian), dar și în componența pensiunilor și vilelor.

Unităţi de alimentaţie publică existente în Călimăneşti

Nr. crt.

Tip unitate

2*

3*

4*

Nr.total locuri la mese

1.

Restaurant clasic

11

   

2133

2.

Restaurant calsic

 

9

 

1930

3.

Restaurant clasic

   

2

86

4.

Bar de zi

3

   

120

5.

Bar de zi

 

4

 

114

6.

Bufet bar

 

2

 

190

7.

Gradina de vara

1

   

250

8.

Restaurant autoservire

 

1

 

180

8.

Restaurant crama

 

1

 

186

9.

Restaurant cu specific local

1

   

80

10.

Restaurant pensiune

 

1

 

140

11.

Terasa

1

   

400

 

TOTAL

 

 

 

5809

(sursa  ANT)

9.2 Industria

Principala activitate industrială de pe teritoriul oraşului Călimăneşti o reprezintă producerea energiei electrice în cele două hidrocentrale, Turnu şi Călimăneşti.

Nr. crt.

Denumirea hidrocentralei

Puterea instalată - MW -

Suprafaţa lacului de acumulare - hectare -

1.

Turnu

70

155

2.

Călimăneşti

38

85

9.3 Agricultura

Suprafaţa destinată agriculturii în oraşul Călimăneşti reprezenta în anul 1990 25,7% din suprafaţa totală a localităţii. În anul 2009, proporţia acesteia a scăzut la 19,5%, ceea ce reprezintă în cifră absolută 256 de ha., iar în 2014 aceasta este de 2040 ha.

În mod tradiţional, agricultura pe teritoriul oraşului Călimăneşti s-a practicat ca mod de subzistenţă pentru o bună parte din populaţia locală, principalele ocupaţii fiind creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine şi păsări de curte) şi cultivarea pomilor fructiferi, în mod deosebit zonei fiindu-i specifice livezile de pruni.

Existenţa terenurilor arabile din Jiblea Veche şi Jiblea Nouă, pretabile pentru culturile de cereale şi mai ales porumb, asigurau localităţii o diversitate a producţiei.

Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite).

Terenuri agricole: = 2.040 ha, din care :

  • arabil =   525 ha;
  • păşuni =   917 ha; 
  • fâneţe =   354 ha;
  • vii şi pepiniere viticole =     13 ha;
  • livezi şi pepiniere pomicole =   231 ha.

Suprafeţe împădurite:

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră:   = 7.712 ha

 Creşterea animalelor:

  • bovine: 327 capete;
  • ovine: 180 capete;
  • caprine: 100 capete;
  • cabaline: 68 capete;
  • porcine: 100 capete;
  • familii de albine: 650 familii;
  • păsări: 500 buc;